Când Cuvintele Lipsesc, Dar E Ziua Lui

Azi e ziua lui Alin. Merită din plin niște rânduri din alea din suflet, cu profunzime, despre iubire cu multe culori, câteva intemperii, râs cu dureri de burtă și tiramisu din când în cânt. Dar nu am azi rânduri din alea. Că inspirație, coronavirus și alte prostii.

Așa că am să inventariez niște lucruri de dragul consemnării. Pentru că sunt sigură că peste niște ani ne va plăcea să ne aducem aminte cum și-a petrecut Alin ziua de naștere în anul de grație 2020.

Desigur că acum e cu o zi înainte, dar am să povestesc ce avem pregătit. Păi e simplu.

Un cadou.

Care cadou nu va fi înmânat pur și simplu, doar nu suntem tocmai normali; ci așa cum ne-am obișnuit în această familie, în urma unui mic quest prin casă.

Cadoul constă în trei chestii, două articole de îmbrăcăminte și un cuțit de bucătărie japonez după care știu că bălește demult. Desigur, problema cu faptul că nu a fost nimic livrat până acum o vom surmonta prin a desena un cuțit și hainele pe hârtie. Sunt un geniu, știu!

Carla a făcut niște indicii pe care o să le ascundem prin casă și o să îl lăsăm să scormonească prin sertare de ciorapi și baxuri de hârtie igienică. Partea cea mai mișto o las la sfâșit. I-am spus Carlei să fie inventivă cu indiciile ca să nu le afle Alin imediat. Ce credeți că a făcut? Mi-a bălmăjit ea ceva de Morse acolo, dar n-am băgat-o în seamă. Așa că m-am trezit că două indicii sunt în Morse. Și întreb

‘Cum ai făcut asta?’ gândidu-mă că a căutat codul pe net și s-a chinuit să traducă. Ei bine nu.
‘Am găsit un Morse translator pe net și am scris acolo cuvintele și gata.’

Iar apoi a încheiat apoteotic

‘I have the gift of laziness!’

Deci ce să zic, succes Alin. Cred că i-a scris asta, succes adică, pe fiecare indiciu, dacă nu mă înșel.

(LE după ce am ascuns indiciile prin casă, pot să spun cu siguranță că Alin va avea nevoie de succes, mai ales că nici Caral nu prea mai știe exact ce a scris acolo în Morse)

Eu am să lucrez.

Alin o să se scălămbăiască probabil cu Carla prin casă.

Toate astea până la momentul când am să mă sustrag și eu de la muncă șă ne vom scălămbăia împreună, în fața unei tăvi nesimțite de tiramisu de la Marco.

Mâncare avem de ieri. Și cred că dacă scormonesc bine, găsesc și niște lumânări.
Alin, la mulți ani, Alin! Azi nu am cuvintele la mine, dar tu știi că nu cuvintele ne fac pe noi, șmupțulipupț.