hero image

Life Of Two În Sri Lanka. Ziua 3. Colombo.

Postul ăsta o să fie mai mult despre oameni.

Data trecută când am fost în Asia nu prea ne-am împrietenit cu drumeți. Nu a fost intenționat. Ci nu s-a întâmplat. De data asta însă, lucrurile se schimbă observ.

Gazda noastră mai are o cameră de închiriat. În ea a fost în primele două nopți un cuplu de nemți.

Am petrecut micul dejun discutând. Oamenii stăteau în Pakistan cu joburile. Foarte interesant.

Am schimbat opinii despre Sri Lanka, despre Pakistan. Discuție așa, tihnită, bătrânească. M-a amuzat tare mult cum au zis că au făcut turul orașului în tuk-tuk în doar 3 ore. Păreau foarte mândri că au reușit să condenseze tururile de 6 ore oferite în mod normal în doar 3. Mno. Ideea de tur în tuk-tuk nu mă entuziasmează. Există experiențe pe Airbnb care au ca tactică de vânzare un discurs de genul: veniți cu noi că vă ducem în toate locurile instagramabile. Gen faci un tur doar ca să te dai mare pe Insta. Mno, fiecare cu prioritățile lui.

Oamenii ăștia însă au fost foarte mișto totuși. Genul ăla de conversație care curge așa. Citiți, educați, plimbați.

După ce au plecat ei, le-a luat locul un cuplu de indieni foarte simpatici.

Puși pe povești. Dintr-o castă superioară. Și trebuie să vorbesc puțin despre asta pentru că până acum nu am avut ocazia să intru într-o discuție așa detaliată cu vreun indian.

Este interesant cât de actuală este împărțirea asta pe caste la ei. Și da, am citit și eu Wikipedia, dar când vine omul și-ți spune relaxat despre faptul că ei au servitori în casă și că este o chestie normală, parcă altfel se simte.
Vorbeam de pandemie și modul în care ne-a afectat. Și a zis că pentru bărbații indieni a fost cel mai interesant pentru că ‘știți, noi nu prea gătim sau facem chestii casnice, mai ales bărbații’, s-a corectat el apoi uitându-se pe furiș la iubită-sa.

‘Da, și în pandemie nu am mai avut ajutor (adică servitori) și a trebuit să punem mâna să facem.’ Zâmbește șugubăț.

‘Devenise un trend la un moment pe Instagram să posteze toți cum contribuie ei la lucrurile casnice.’ I s-a părut amuzant că s-a pierdut în râs.

‘Și acum?’, îl întărât eu.
‘Back to normal.’ Și hohotește iar.

Și reflectez nițel la culoarea pielii și la rasă. De când am venit aici, pe lângă faptul că toți sunt politicoși și dornici să ajute, ne salută lumea pe stradă. Nu doar se uită la noi, ci sunt drăguți. Se oferă să ne ajute. Aș mânca rahat dacă aș zice că nu se simte bine sau că (și asta este mai important) nu se simte diferența de rasă între noi. Reverența aia vine de undeva de la moștenirea colonialistă, mă gândesc, dar efectul ei este plăcut la prima simțire.

Și acum la ce mă gândesc?

Dacă ar fi fost altfel? Dacă în loc de reverență ar fi fost dezgust? Mă gândesc acum la scandalul cu muncitorii cambodgieni sau sri-lankezi de la brutăria aia din România. Cum i-au boicotat toți. Cât dezgust, ură și alte sentimente inutile.

Desigur, un astfel de exercițiu nu-l poți cere celor care i-au hulit pe oamenii ăia. Este prea complicat să-i explici idiotului Legea lui Om. Memoria lui e prea scurtă pentru a reține detalii din astea cu bătaie lungă.

Ah, iar dacă sunt la capitolul sri-lankezi …

Băi, oamenii ăștia muncesc mult, mă. Și, mai mult decât orice, au avut de suferit masiv în timpul pandemiei. Gazda noastră ne-a povestit cum este o criză de tuk-tuk și mașini pentru că mulți au trebuit să le vândă în pandemie că n-au mai avut din ce să trăiască. Iar acum, că au început să vină turiști, vezi pe fața lor cât se bucură să aibă de lucru. Își dau silința să iasă bine, să mulțumească. Poate că și pentru că suntem albi, nu știu. Oricum îi apreciez tare mult pentru abordare.
Ah, și nu pot să închei fără o strigare pentru Suzette, gazda noastră, găsită prin Airbnb, dacă vă întrebați. Femeia râde din suflet, este plină de sfaturi, sugestii și informații utile despre Sri Lanka. Nu am știut la ce să ne așteptăm, dar am nimerit fantastic.

Și totuși, ce am făcut azi?

Păi am mers la Barefoot, un fel de Cărturești de Colombo. Un loc cu multe chestii handmade, cu cărți și cu mâncare puțin mai vestică. Ne-a priit, ce să zic. Ne-am întors pe jos acasă, am luat ciocolata și am plecat la copii.

Care copii erau acuma numa băieți și jucau cricket. I-am aplaudat și ne-am luat la vorbă cu un domn mai de vârsta lui Alin așa. Că de unde suntem, că ce facem, etc. Și noi că ce face, unde stă, etc. Avea doi băieți cu care juca cricket. Foarte prietenos omul ne-a povestit și el de covid, de munca lui, am aflat cu ocazia asta că o chirie într-o zonă bună din Colombo la un apartament cu 2 camere este 150 GBP și că asta e considerat mult. Iar salariul lui, pentru un job ceva la o clinică a zis că e vreo 540 GBP.

Cam atât. Mă trage patul.

Vă mulțumim că ne citiți aberațiile. Nu uitați să mergeți pe Instagram că acolo punem poze din fiecare zi.

December 25, 2021
Life Of Two În Sri Lanka. Ziua 2. Colombo.
December 27, 2021
Life Of Two În Sri Lanka. Ziua 4. Colombo.